marți, 17 septembrie 2013

Spre orizont

Ne mutam! Sau mai bine spus, imi mut blogul sau altfel spus, different-madness nu o sa mai fie blogul meu oficial. Din mai multe motive am decis ca nu ma mai reprezinta, desi as fi putut face schimbari aici, m-as fi simtit la fel, de aceea am sa ma mut aici .

Probabil toti simtim nevoia de o schimbare, iar eu am simtit-o foarte puternic. Nu cred ca voi sterge blogul, nu acum, dar totusi el va fi inactiv.... So, multumesc tuturor celor care m-au citit aici, m-au ajutat si mi-au dat sfaturi!

joi, 1 august 2013

Reactii complexe

De multe ori ma gandesc ca ma las prada prea usor sentimentelor mele, ce sa mai zic de emotii? Isi fac aparitia asa brusc si desi incerc sa ma stapanesc, nu pot. 

De fapt, postul acesta nu are nicio treaba cu sentimentele mele, ci mai mult cu reactiile mele si cu gandurile mele. Cei care ma cunosc ma stiu drept o fire sentimentala si usor de bulversat, dar chiar si asa, uneori ma stapanesc cat de cat...Dar nu si in cazul urmator :

Eu am un mod de a gandi tare neeficient. De exemplu, am multe persoane in viata mea cu care am decis sa nu mai am nicio legatura din pricina faptului ca nu mai merita si ca la un moment dat au facut multe lucruri care ei bine, au dus la destramarea relatiei respective. Din punctul meu de vedere, desi o relatie se sfarseste eu nu vad un final acolo intre cei doi oameni implicati. Sa dai " Buna ziua" si sa schimbi doua vorbe amabile nu doare pe nimeni. Uneori chiar ma intreb de ce nevoia asta de politete cand omul respectiv chiar ti-a facut rau la un moment dat? De ce sa imi pese? Ei bine, fiindca imi pasa. Asa sunt eu. Nu pot sa trec pe langa tine ca si cum nu te-as cunoaste, cand te cunosc si chiar daca sunt constienta de raul pe care mi l-ai facut candva, nu pot fi nesimtita.


Ciudat. Oricum, eu imi stiu slabiciunea pentru oameni si mi se pare de prost gust cand unii chiar profita de asta, mi se pare si mai ...aiurea cand eu sunt constienta de asta si nu fac nimic. 

Sunt unele persoane pe care le-am iubit enorm, la care am tinut mai mult decat la mine, care au insemnat ceva foarte important pentru mine ca si persoana. Au facut parte din viata mea si ei bine, desi s-a sfarsit prost, nu vad de ce as ignora persoanele respective. Pentru ce sa le vorbesc de rau sau sa le barfesc? Oh, mi se pare atat de...Nu stiu. E foarte aiurea din punctul meu de vedere. 

Dar oricat de aiurea mi se pare mie nu pot sa am aceleasi asteptari de la ceilalti, nu? Desi eu poate ii salut, ei nu sunt obligati sa imi raspunda, nu? Desi eu nu ii vorbesc de rau, ei pot face asta bine mersi, asa-i? Da, asa e. 

Si totusi, ce m-a marcat a fost simplul fapt ca tu, persoana care candva ai insemnat ceva pentru mine si cred eu, si eu am insemnat ceva pentru tine, vi la mine, dupa atata timp, si incepi sa denigrezi o relatie ce a fost acum mult timp si s-a sfarsit de ceva ani. Mi se pare atat de stupid. In loc sa taci, ai impresia ca rezolvi ceva? Cel mai mult ma doare ca distrugi si ramasitele care au ramas in amintiri, e atat de dureros sa te indoiesti pana si de sentimentele pe care candva le pretuiai atat de mult si eu...

Eu ma rezum in a scrie reactia mea total nepotrivita. Ar trebui sa tip, sa fac urat, sa reactionez la fel ca persoana in cauza, sa ma amuz, sa fiu furioasa...Si da, am fost furioasa, am reactionat urat . Asta a fost prima reactie. Emotii una peste alta, mai puternice si mai puternice si apoi...Vinovatia. Parerea de rau. Si intrebarea....

Poate eu am gresit, poate a fost vina mea ? Undeva eu trebuie sa fi facut ceva....?

Prea multe sentimente si prea multe emotii ma duc in aceasta stare de melancolie pe care de curand am recunoscut-o ca depresie. Ce aiurea. Cat de aiurea...

Ajung la concluzia ca pentru fiecare clipa de fericire platim cu o clipa de nefericire. Banuiesc ca orice primim, dam la schimb... Si ajung sa cred ca toata viata asta e asemeni unei balante, unui schimb echivalent de sentimente, emotii, pareri, ganduri si fapte.

Ce mai conteaza? Fiecare se lupta cum poate.

marți, 16 iulie 2013

Storm in Bucharest

Spre fericirea mea, sau poate spre nefericirea mea, nu imi depun in acest an dosar pentru facultate. Totusi, experienta de astazi mi-a ajuns cel putin pana anul viitor. Ce pot sa spun, sistemul nostru e foarte...neorganizat si totul e o agitatie in orice domeniu, ce sa mai zic de cei care tocmai se inscriu la facultate? Am stat cu o cunostinta in jur de patru ore doar ca sa isi depuna dosarul si asta de la primele ore ale diminetii si nu neaparat din cauza faptului ca erau multe persoane, cat din cauza lipsei de organizare. Absolut ravasitor! 

Ca oras universitare, capitala noastra nu ma incanta deloc. Nu neaparat ca nu ar fi frumoasa sau nu ar dispune de ceva anume, ci pur si simplu, poate fiindca e...Capitala? Imi plac orasele mari, vii din orice punct de vedere, dar atmosfera din Bucuresti mereu imi da o senzatie de agitatie si plictiseala amestecata cu enervare. Nu stiu de ce . 

Dar ca sa vizitez Bucuresti pentru cateva zile, ca sa ma plimb sau sa merg din interes de serviciu sau mai stiu eu ce, nu am nicio problema. Dar sa locuiesc in Bucuresti? Ei bine, mi-as semna sentinta la moarte cu siguranta. As duce o viata total nefericita! Clar nu as rezista!

Lucru curios in toata aceasta agitatie de astazi, a fost faptul ca am descoperit ceva nou la mine. De obicei, in locuri publice foarte aglomerate eu sunt cam timida, ce sa mai zic daca specia masculina este prin preajma. Ma simt cam ciudat in general si imi e ca fac ceva gresit, poate o sa ma impiedic fix in fata lui x sau y si da, poate nu ar trebui sa imi pese, dar...Ei bine, nu prea pot sa fiu indiferenta. 

Cineva imi spunea, totul depinde de atitudine. Eh, sincer, numai la atitudinea mea nu ma gandesc cand ma impiedic sau cand incep sa transpir din cauza faptului ca stiu ca cineva ma priveste. Altcineva imi zicea, gandeste-te ca pe langa x sau y mai sunt altii mii si mii de oameni pe plantea asta. Cat se poate de adevarat, constientizez asta, dar...Mai am ceva pana cand nu o sa ma mai intereseze cei din jurul meu. 

In fine, nu la asta am vrut sa ajung, ci la faptul ca azi in statia de metrou am intalnit un tip dragut si spre mirarea mea, imi placea de el, desi era blond( am o reticenta la blonzi >.< ) .. Initial credeam ca e vopsit, caci culoarea parului sau era de un blond cenusiu, foarte interesant si foarte batator la ochi. Darrr...cand i-am obervat inceputul de barba de aceeasi culoare, chiar am fost surprinsa. Si mai surprinsa am fost de faptul ca se uita la mine si eu ma uitam la el si mai si zambeam ca o idioata. Daaa...O scena de tot rasul. Si totusi, pentru mine e o realiziare! Nu mi-am intors privirea, nu m-am agitat, nu am fugit de acolo siiii...Nu m-am impiedicat ! Am intrat in metrou si am mai schimbat niste priviri si zambete. Ce pot sa zic, flirturi de genul nu ma caracterizeaza, mai ales cand e asa multa lumeeee in jur si mai ales ca nu ma simt bine ca cineva ma priveste fix. Dar a fost asa sweeety si amuzant!
Da, se vede clar ca mi-a placut mult ziua de azi. Si desi am ceva reticente in privinta mea, se pare ca zambetele acelea chiar m-au facut sa ma simt mai bine si ziua  a fost intr-adevar frumoasa. Uite cum cu un zambet poti schimba dispozitia cuiva! 

In mare, ziua asta la Bucuresti a fost plina de experimente. Pe langa pipaitul oamenilor pe picioare, cautand rotita de la scaunul din microbuz, sau accidente cu scaunele vecine, sau soferi nebuni  si alergat dupa metrou si asteptat la usii si ras si injurat si enervat si iar ras...Da, o zi cu adevarat placuta, chiar daca putin intoarsa pe dos ^___^.

sâmbătă, 8 iunie 2013

Eu

Imn catre Isis

Pentru ca eu sunt cea dintai si cea de pe urma
Eu sunt cea venerata si cea dispretuita
Eu sunt prostituata si sfanta 
Eu sunt sotia si fecioara
Eu sunt mama si fiica
Eu sunt bratele mamei mele
Eu sunt cea stearpa si numerosi sunt copiii mei
Eu sunt cea casatorita si fata batrana
Eu sunt cea care aduce pe lume si 
cea care nicicand n-a zamislit
Eu sunt alinarea durerilor nasterii
Eu sunt mama tatalui meu
Sunt sora sotului meu
Si el e copilul meu respins
poarta-mi totdeauna respect
Pentru ca eu sunt cea scandaloas si cea magnifica

joi, 6 iunie 2013

Premiu!



Pentru acest premiu trebuie sa ii multumesc mult Xaarei Novack. Imi face placere cand aflu ca sunt persoane care ma includ si pe mine in actiunile lor, e un sentiment placut atunci cand cineva se gandeste la tine, fie si fugitiv. Multumesc mult, Xaara! Si multumec mult si pentru faptul ca imi dai ocazia de a-ti citi blogurile >:D<
Acum sa va impartasesc sapte lucruri despre mine, care sunt poate doar importante pentru mine si nesemnificante pentru altcineva.

1. Am parul destul de lung, dar il vreau mai lung si vreau sa mi-l vopsesc albastru
2. Pana acum mi-am vopsit cam jumatate de par( deci ceva mai mult decat varfuuuriilee, desi initial am vrut sa optez doar pentru varfuri) . Prima data am incercat portocaliu, apoi albastru, apoi rosu spre portocaliu inchis, apoi rosu aprins, acum e mov ^_^ .
3. Am ochii verzi si am ajuns sa imi placa ochii verzi doar datorita Xaarei, cand eram mai mica ma plangeam de acest lucru, iar intr-o discutie cu Xaara, desi nu stiu daca ea isi mai aminteste, dar eu imi amintesc foarte clar, ea m-a facut sa imi dau seama ca ochii verzi * cel putin ochii mei* nu sunt asa cum ii credeam eu( aveam o parere foarte proasta despre ei, dar acum sunt multumita de culoarea lor)
4. Imi plac mult cartile, citesc foarte mult, dar sunt prea lenesa sa imi las o parere pe blog despre diferite carti, desi mereu imi promit ca voi face asta.
5. Fiecare carte are un impact asupra mea si de aceea trebuie sa ma asigur inainte sa o citesc ca nu are un final ...Trist. Nu prea suport lucrurile triste(bine, nimanui nu-i plac, dar eu chiar nu pot suporta). Bine, nu fac chiar cu fiecare carte in parte asa, mai citesc si carti care au un final exploziv, sa zic asa, dar cartile pe care le citesc cu dorinta de a ma relaxa, trebuie sa fie clar cu un final ok. Nu neaparat fericit, poate fi realist, dar nu tragic!
6. Ador filmele!
7. Si am foarte multe pasiuni, in fiecare zi cred ca se naste cate una.

Din cate am inteles regulile sunt acestea :
1. Multumeste-i persoanei care te-a nominalizat.
2. Include link-ul catre blogul respectiv.
3. Selecteaza 15 blogarite pe care le-ai descoperit recent sau pe care le urmaresti constant.
4. Lasa link la ultima lor postare pentru a le anunta.
5. Spune-i persoanei care te-a nominalizat 7 lucruri despre tine.

In ultimul timp de abia am mai deschis pc-ul, ce sa mai zic de bloguri, plus ca atatea blogarite sunt greu de gasit..Totusi, acest premiu vreau sa mearga neaparat la Jackie ( desi acum e ocupata cu bacul, sper sa isi faca ceva timp si pentru blogul ei caci imi e dor de postarile sale. Succes, Jackie! )


miercuri, 22 mai 2013

Sringaaram

"Kandaalethrayum kowthukamundithine, pandu
Kandilla jnan evam vidham kettumilla

Cat de placut privirii e, 
Nemaivazut si nemaiauzit."

- Nalacharitam [ Ziua intai]
Unnayi Warrier
__________________


Singaaram inseamna Dragoste. Poezia Ziua intai am descoperit-o in prefata unei carti pe care o citesc in prezent. Cartea are in centru cultura hindusa, de aceea si poezia este in aceeasi limba. Mi-a placut mult si iat-o si aici ^__^. 

luni, 6 mai 2013

Safe

Adevarul este ca sunt o mare dependenta de filme, imi plac mult, desi sunt destul de pretentioasa si nu orice film imi intra in "gratie". Desi sunt o romantica inraita( in ceea ce priveste filmele) care vrea doar finaluri fericite, nu urmaresc prea multe filme siropoase
, poate doar cele din intalmplare.

Safe m-a cucerit imediat, nu trecusera nici zece minute din film si am fost sigura ca o sa il am in minte ceva timp si chiar asa si este. Jason Statham m-a captivatt. Imi plac filmele de actiune si din cate am observat Jason Statham e prototipul ideal pentru aceste film, iar din cautarile mele de pe internet am observat ca multi sunt de acord cu asta. 

Filmul e destul de violent si are un limbaj destul de colorat, sa ii spun asa, dar cu toate astea, pe mine m-a cucerit mult povestea in sine si in primul rand a curpins multe din "domeniile" mele de interes : asiatici( chinezi), rusi, mafie, politie corupta si multe altele.

Povestea e destul de sensibila, dar e foarte bine combinata cu violenta. Nu as putea spune ca sunt de acord cu rezolvarea problemelor prin violenta, dar intr-o lume in care mafia domina si cel mai puternic te ucide, nu cred ca ai alta varianta decat aceea pe care ei ti-o ofera, nu?

Pentru o imagine mai clara, aici este descrierea filmului :

"După ce mafia rusească îi ucide familia, Luke, un expert în arte marţiale, crede că nu mai are pentru ce trăi: de fiecare dată când se ataşează de cineva, mafia va interveni. Dar într-o zi Luke o găseşte pe Mei, o asiatică de 12 ani urmărită de aceiaşi gangsteri care i-au ucis soţia şi o ajută să scape. Doar că Mei e un pion important în lumea răufăcătorilor din New York, iar decizia de a o apăra îl aruncă pe Luke într-un adevărat război între mafie, triadele chinezeşti şi poliţiştii corupţi."

Eu sunt de parere ca filmul merita vizionat, iar daca aveti de gand sa il urmariti, va doresc o vizionare placuta! Chiar merita ^^

luni, 8 aprilie 2013

Work and work

Vremea e ingrozitoare, iar...Ma intreb daca primavara chiar vrea sa vina sau face o gluma deloc buna, sincer, chiar imi e dor de zilele calde in care ma imbracam subtire, mi se par atat de departe, incat am impresia ca au fost doar niste vise indepartate care nu vor deveni realitate...Cel putin, nu prea curand.

Nu mai suport sa stau in casa, ma cuprinde o stare exact ca si vremea : oribila! inselatoare! si...parsiva! Asa ca, uite-ma la sediu stand degeaba, dar cel putin facand cica ceva ^___^

Cred ca toti avem stari de genul in care vrem sa face ceva si ne amagim intr-un fel sau altul. Vreau sa ies in oras, dar nu am cu cine, toti au treaba, au ceva de facut, ma intreb serios daca trebuie sa imi iau un job constant...Uhm, slabe sanse.

Si totusi, dupa mult timp uite-ma aici la sediu, facand nimic, dar totusi amagindu-ma cu ceva. Pentru o zi ca asta remediu clar este muzica ^__^ .
So, in siguratatea acestor pereti in care ma aflu, am decis sa imi petrec timpul cu cei de le Seremedy, a caror melodie chiar imi place mult, probabil din cauza vocalistului si in compania eului meu deloc binedispus.

Have a nice day ^_____^

marți, 19 martie 2013

Hyuna & Toyota

Hyuna, din formatia sud-coreeana 4minute, este acum noua imagine a firmei japoneze de automobile Toyota. Aceasta a lansat un videoclip nou foarte dragut in care noul model este prezentat. 
 



Mi se pare draguta atat masina, cat si Hyuna . ^___^

miercuri, 13 martie 2013

Other and another

In Focsani, vremea de astazi a fost foarte urata, nu neaparat ca a fost foarte frig sau a plouat, dar... A fost o stare asa ciudata in aer, de parca toate lucrurile plictisitoare s-au adunat astazi si au zis sa dea o petrecere de...Nimic. Lol, mda... 

Mi-am zis sa imi infrunt lenea si starea aceasta si cum soarele parca vrea sa iasa si el invingator, mi-am zis sa apelez la putin ajutor, nu? Ei bine, in cazul meu, muzica este un mare aliat, asa ca am sa postez doua melodii, una mai lenta si una mai ritmata care imi plac mult si ma fac sa ma simt mai bine. E adevarat ca una e putin cam trista, dar zic eu, cealalata compenseaza. 

Ii avem aici pe baietii de la NU'EST cu melodia Hello( care este si cea mai recenta) : 

Si nu in ultimul rand, va las o melodie pe care, ei bine, am ascultat-o intr-un mod repetativ si intr-un stil absolut barbar, inca cei din jur m-au rugat insistent sa incetez( upsic, daca imi place, ce pot sa fac?) . Asa ca va las una din melodiile recente ale baietilor de la Teen Top
Din pacate, videoclipul original fara subtitrare nu l-am gasit. Oricum, cine ii cunoaste pe baietii de la Teen Top pot observa evolutia acestora, sa intelegem ca "micuta" plimbare in afara tarii le-a facut bine? Eu cred ca daaaa... ^__^


Have a nice day! 




duminică, 10 martie 2013

Hotul de cuvinte

Am vazut filmul ieri si chiar mi-a placut, de aceea o sa imi scriu o parere despre el. Nu o sa fac spoiler ( desi de obicei, cam asta fac cel mai des). 

Prima parere pe care am avut-o despre film a fost determinata de afisul pe care l-am vazut si am zis ca trebuie sa il vad, era un citat dragut pe afis, plus ca scria mare " The Words", ceea ce ma facea sa vreau sa il vad cu atat mai mult, dar a doua parere formata dupa primele treizeci de minute din film m-a facut sa nu mai cred ca e asa dragut, in schimb dupa acele treizeci de minute m-am prins si eu care e treaba si chiar am fost fascinata. 
Revin la o idee veche cum ca lumea ar fi mai frumoasa daca am spune cuvinte dragute si sincere, caci doar cu un singur cuvant totul se poate schimba. Cam asta ne si prezinta filmul, o lume construita pe baza cuvintelor, o lume dominata de cuvinte, o lume fermecata de cuvinte... 

Mi-a placut mult filmul, au fost uhm... trei povesti interesante , care se legau intre ele intr-un mod absolut coplesitor, dand rezulatul acesta fabulor, o poveste surprinzatoare si profunda. Cred ca daca as sta si as medita asupra mesajului pe care il transmite filmul as avea multe de discutat, a fost interesant si a fost si ciudat intr-un fel, realitatea poate sa ia multe forme, unele mai imprevizibile decat altele. 

Aceasta e descierea filmului dupa cinemagia.ro : 

"Primul roman publicat de Rory Jansen (Bradley Cooper) stârneşte o furtună de admiraţie aşa cum se întâmplă o dată într-o generaţie; lumea literară, dar şi imaginaţia publicului sunt luate cu asalt de acest debut: prietenii o recomandă fără să ezite, criticii literari sunt entuziasmaţi; peste tot se vorbeşte despre această carte, iar Rory devine un star al literaturii. Carismatic, talentat, inteligent, tânărul scriitor pare să le aibă pe toate: o viaţă frumoasă, o soţie care îl adoră, o lume întreagă aşernută la picioarele sale. Şi totul datorită cuvintelor pe care le-a aşternut pe hârtie. Dar cui aparţin aceste cuvinte? Şi, la urma urmei, cui aparţine această poveste?


Dar, exact când tânărul scriitor se bucura de culmile succesului, un misterios Bătrân (Jeremy Irons) îl găseşte pentru a-l confrunta cu revelaţia că, de fapt, el este adevăratul autor al romanului. Bătrânul îi povesteşte amintirile frumoase, dar tragice din propria lui tinereţe petrecută la Paris după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, care au dus la crearea cărţii. Confruntat cu realitatea că altcineva a plătit preţul pentru adevărul şi viziunea poveştii, Rory rămâne tulburat de întrebări esenţiale privind creativitatea, ambiţia, dar şi alegerile morale pe care le-a făcut pentru a-şi hrăni aceste impulsuri.
Scrisă ca o poveste în poveste, însăşi viaţa lui Rory este o creaţie ficţională. În spatele tuturor acestora se află, însă, geniul literar din viaţa reală, Clay Hammond (Dennis Quaid). Sedus de o frumoasă absolventă (Olivia Wilde), ajunge să-i dezvăluie adevărul despre romanul său şi nu se poate abţine să nu scoată la iveală şi câteva indicii care fac legătura între povestea cărţii şi propriul său trecut secret." 

Cam asta e descrierea filmul in mare, dar doar daca o sa vedeti filmul o sa intelegeti exact ceea ce vrea sa exprime. Sincer, l-as mai revedea o data doar pentru a intelege mult mai bine realitatea personajelor. 

Mi se pare foarte adevarat ceea ce a zis actrita Zoe Saldana despre personajul Rory, cred ca exprima realitatea intr-un mod cat se poate de adevarat, dar crud :nu caută faima, ci îşi doreşte mai degrabă să fie special. Nu e nici trist, nici dur, ci pur şi simplu foarte onest. În străfundurile sinelui său, tot ce-şi doreşte el e să fie special în vreun fel. Aceasta m-a atras spre acest film, realitatea crudă a cuiva care nu vrea decât să facă ceva cu adevărat însemnat şi o face, indiferent de mijloace. Căci, cât de lipsit de noroc să fii dacă Dumnezeu ţi-ar fi dăruit dragostea şi pasiunea pentru ceva, dacă nu ţi-ar fi dat şi talentul pentru acel ceva?”

M-a atras mult si finalul, desi eu sunt o fire destul de sentimentala, acest final mi-a placut destul de mult si nu m-am lasat afectata, a fost cat se poate de realist, mai ales ca fiecare poate interpreta ce vrea, dar cred eu ca este destul de evident. 

In final, am sa va las doua replici din film care mi-au atras atentia:

" Fiecare facem alegeri, e mai greu sa traim cu ele.

"Dar la un moment dat, trebuie sa alegi intre realitate si fictiune. Cele doua sunt foarte apropiate, dar nu se ating niciodata. Sunt doua lucruri foarte diferite

duminică, 3 martie 2013

Leapsa

So...Am primit de la Ayase  premiul Liebster, care include si o leapsa si ii multumesc pentru asta . Din cate am inteles, trebuie sa scriu unsprezece lucruri despre mine, sa raspund la unsprezece intrebari si sa scriu alte unsprezece pentru persoanele carora am sa le dau acest premiul si evident, aceasta leapsa. 

Sa incep. 

1. Imi place sa citesc mult si de aceea am si o colectie de carti pe care vreau sa o inmultesc in fiecare zi. Pot spune ca sunt cam obsedata dupa carti si ingrijirea lor. Evident, nu imi plac chiar toate genurile si sunt, sincer, destul de pretentioasa, dar si ingaduitoare. Citesc si carti mai grele, dar foarte bine ma relaxez citind o poveste de dragoste, o carte de actiune sau un sf. 

2. Scriu, sau scriam intr-un timp mult mai mult. Ma relaxeaza si desi uneori traiesc destul de mult in lumea asta, nu ma deranjeaza si asa e destul de dureros sa te trezesti la realitate si sa dai piept cu diferite probleme.

3. Nu imi place sa mi se repete acelasi lucru de n-ori. Bine, doar daca cer eu :)) Altfel nu. Mi se mai intampla si mie sa zic acelasi lucru de doua ori, dar nu de saptezeci. 

4. Ma emotionez rapid si ma afecteaza destul de mult actiunile celor din jurul meu, chiar daca ii cunosc sau nu. Nu am sa inteleg niciodata de ce nefericirea oamenilor ma face si pe mine nefericita, sau de ce ma afecteaza asa mult situatia unor straini, sau povestea unui cuplu, sau un film care s-a sfarsit tragic. Ideea e ca sunt foarte afectata si raman mereu cu sechele... 

5. Nu-mi place pasta de dinti colorata. Imi este rau de la ea si de aceea o prefer pe aia alba mentolata, fara particule de nu-stiu-ce sau mai stiu eu ce efecte multifacatoare de minuni. Nu, mersi . 

6. Detest sa fiu mintita pe fata, mi se pare de prost gust, asa ca prefer adevarul si de aceea si eu la randul meu ma straduiesc sa le spun oamenilor adevarul in fata, ceea ce, evident, nu-mi aduce prea multe laude. 

7. Ador sa aflu lucruri noi, din toate demeniile. Mi-ar placea sa ma specializez pe cat mai multe chestii, sunt infometata dupa cunoastere ^___^ 

8. Chestiile extreme sunt pe gustul meu. Sper ca intr-un viitor apropiat sa fac bungee jumping si multe alte sporturi extreme. Nu sunt chiar obsedata de adrenalina, dar chiar si asa nu ma dau in laturi sa fac ceva nebunesc. Senzatia e superba! Pacat ca nu tine pentru o perioada mai lunga, uite asa inteleg eu cum se provoca dependenta. 

9. Sunt dificila, dar atunci cand ajung sa tin la o persoana, tin la ea din tot sufletul. De aceea am si putin persoane in jurul meu, nu am incredere asa usor in toti din jur, deoarece daca as avea, as fi mult prea afectata de ei si asa ma afecteaza lucrurile prea usor 

10. Cand sunt suparata sau ma enervez nu pot respira si plang si desi incerc sa ma abtin, nu pot. E ceva instinctiv si asta detest la mine. Nu pot fi si eu ferma pe pozitie si sa arat ca nu imi pasa? Grrr!

11. Si ultima chestie... Si cea mai esentiala sa zic asa. Am anumite princpii pe care le urmez, gen, daca nu te mint, nu ai dreptul sa o faci.  Evident, acest drept imi e incalcat mai tot timpul. Dar ...:))suntem oameni, trebuie sa si iertam , nu? Chiar daca in registrul meu de : principii de viata ( nu am asa ceva) scrie: Nu acorda a doua sansa...Uneori imi e imposibil!


Acum voi raspunde la intrebari : 

Unu. Care este primul lucru pe care îl faci de obicei dimineaţa?
Ma uit la ceas, apoi la tavan si ma intind, apoi ma gandesc ce am de facut pe ziua respectiva ^_^

Doi. Ce reprezintă o activitate mai mult decât plăcută pentru tine?
 O activitate mai mult decat placuta, zici? Cred ca o activitate in care sa ma simt bine, sa rad mult si sa uit de tot ce ma inconjoara. ( Sa citesc o carte buna, buna sau sa vad un film superb, sau sa discut cu cineva drag, sau sa merg la cumparaturi :)) ) 

 Trei. Ce suporţi cel mai greu la o persoană?
 Prostia. Sa fii prost mi se pare dureros si stiu ca sunt cam aiurea, dar serios ca nu pot suporta asa ceva. Din prostie se trag multe :) Bine, asta e unul din lucrurile pe care nu le suport. Crede-ma, sunt multe lucruri pe care nu le suport la oameni . 

 Patru. Ai vreun film de animaţie preferat?
Uhm, am stat si m-am gandit si nu mi-a venit nimic in minte. Deci nu :) Nu am. Nu prea urmaresc, deci...E evident. 

Cinci. Ce faci de obicei pe Internet?
Numai prostii, ca altfel nu le pot numi. Vorbesc mult pe mess , scriu, ma mai uit pe facebook,  pe bloguri, chestii de genul :) Nimic prea interesant. 

 Şase. Te poţi considera o persoană matinală?
Da, chiar nu am probleme cu trezitul. Chiar daca as vrea sa mai dorm, tot ma trezesc. Chiar si in weeknd ma trezesc mai devreme .

 Şapte. Care este videoclipul tău preferat, al cărei melodii?
In momentul actual imi place mult videoclipul de la melodia Miss Right cantata de  Teen Top. Baietii sunt adevarate acadele ^^

Opt. Te stresează uşor lucrurile mai puţin importante?
Uhm, buna intrebare. Dar nu, depinde daca lucrurile astea importante ma afecteaza si emotional, daca ma afecteaza emotional, da, ma streseaza, daca nu... Si e stiu si eu o chestie gen e dezordine in casa si ma viziteaza nu-stiu-cine nu, nu ma stresez .

Nouă. Ce te-ar putea speria?
Multe lucruri. Sa vedem, sa fiu singura in toata lumea asta si nimeni sa nu vorbeasca cu mine...Da, asta chiar m-ar speria ingrozitor :))dar nu cred ca mai mult pana a ajunge in acel punct. Trebuie sa ma confrunt si cu ce ma sperie :) 

Zece. Ce te-ar putea face să zâmbeşti indiferent de situaţie?
Uhm, poate doar efortul celorlalti, poate uneori lamentabil, de a ma face sa ma simt mai bine. E o senzatie placuta sa stii ca le pasa... 

Unsprezece. Preferi un film sau o carte bună?
Grea alegere. Imi plac cartile mult, dar si filmele la fel... Sincer, aleg si si...Se poate? :)) Sunt si carti mai putin bune cum si filme mai putin bune, dar si carti excelente si filme superbe, asa ca nu pot sa aleg. Darrr...Daca tot trebuie. Aleg cartea.
  
Tnx, Ayase inca o data. Mi-a facut placere sa scriu, a fost amuzant ^_^, kissu :*:*:*

Si acum cele 11 intrebari pe care le voi scrie eu: 

1. In ce tara ai vrea sa traiesti?
2. Ce fixuri ai?
3.Ce te enerveaza fara doar si poate?
4 Te enervezi repede pe nimicuri?
5. Ce te-ar face sa rupi relatia cu o persoana pentru totdeauna?
6. Care este filmul pe care l-ai revedea la nesfarsit?
7. Ce parere ai despre tragedia Romeo si Julieta?
8. Ce sporturi iti plac cel mai mult?
9.Cum ai descrie ziua perfecta?
10. Care este anotimul tau preferat si de ce?
11. Dintre mare si munte ce alegi si de ce? 

 Premiul si leapsa merg mai departe la Ramona Tudor si la Jackie .

duminică, 10 februarie 2013

What time is it?

E putin bizar sa iti dai seama ca timpul trece si tu ramai in loc, sau asta ai impresia. Eu cel putin asta am impresia...Sincer, nu pot sa imi dau seama cand totul s-a scurs asa repede. Cum am ajuns aici, cate zile, saptamani, luni si ani au trecut. Ma simt mai batrana, desi nu as putea zice ca sunt...Sau mai stii? E bizar si totusi, oarecum placut, dar melancolic. 

Privind in urma imi dau seama ca am realizat cate ceva, mai am zile ca acestea meditative, incercand sa imi dovedesc mie ca nu traiesc degeaba si ca fac ceva. Acum ma mut, e un sentiment placut, avand in vedere ca o parte din viata mea se inchide si se deschide alta. La anul termin liceul si merg la facultate, un nou sfarsit si un nou inceput. Fiecare sfarsit, aduce cate un inceput a ceva...

E interesant daca stai sa analizezi ca ai trait atatea clipe diferite si emotionante cu atatia oameni, pe care cu timpul nu ii mai ai, s-au pierdut, fiecare e pe drumul sau, iar al tau nu se leaga de celelalte. E melancolic, dar e realist. 


Ma gandesc la mine si la prietenele mele, nu zic ca e un sfarsit, dar totusi, cu trecerea timpului toate lucrurile evolueaza, se schimba si e, iarasi melancolic. Ma gandesc e chiar rau sa iti doresti sa ramana totul asa cum este? Sa nu se schimbe? Probabil da si uneori, nu. E firesc sa iti doresti sa opresti timpul, sau ca totul sa fie bine. 


Ma intreb, prietenele mele...Vor mai fi ale mele si peste cativa ani, sau o sa dispara cum au disparut si multe altele, s-au pierdut printre straturile de praf ale timpului? Sper ca nu, desi uneori ma gandesc la viitorul meu cu ele, dar si fara ele... Ambele sunt placute in viziunea mea, dar totusi, nu stiu ce imi aduce viitorul. 

Nu imi place singuratatea, de aceea sunt asa posesiva cu ele, sau eram...Ideea este ca ma uit in trecut si realizez ca si prietenia mea cu multi oameni a evoluat, relatiile se schimba odata cu timpul, totul se schimba... Nu imi place si totusi, sunt ok cu asta. Probabil ca m-am resemnat, sau doar am acceptat, ce as putea sa fac? Sa ma lupt cu timpul acum? Nu sunt trista, nici vesela, e o stare asa meditativa, sa spun... 

Vreau sa imi mentin prietenele asa cum sunt, fie ca ele ma deranjeaza cu unele faze, nu vreau sa le schimb doar fiindca nu imi plac mie anumite aspecte, si chiar daca simt ca in unele parti si acum, in prezent, prietenia noastra se sparge, se fisureaza, e ok si asta... Astept sa treaca timpul. Sa vedem ce se va intampla peste un an, doi...Si chiar si mai multi. Apreciez mult faptul ca traiesc si sper sa o fiu inca in viata destul de mult incat sa relatez totul... Nu vreau sa uit anii astia, sunt importanti pentru fiecare persoana in parte... 

Si desi nu are o prea mare legatura cu toate chestiile pe care le-am scris, vreau sa mentionez, sau mai bine spus vreau sa imi mentionez ca viata e frumoasa, grea, dar frumoasa si ca tot ceea ce e frumos, se plateste... Nu e ceva rau, e doar un schimb, un schimb fie el echivalent, fie nu...Poate doar asa e rostul vietii...Legea universului, ca sa obtii ceva trebuie sa meriti...Si cred ca e cel mai bine asa...

Si ca sa inchei acest sir de cuvinte fara logica poate... Voi lasa o melodie :