Hotul de cuvinte

Am vazut filmul ieri si chiar mi-a placut, de aceea o sa imi scriu o parere despre el. Nu o sa fac spoiler ( desi de obicei, cam asta fac cel mai des). 

Prima parere pe care am avut-o despre film a fost determinata de afisul pe care l-am vazut si am zis ca trebuie sa il vad, era un citat dragut pe afis, plus ca scria mare " The Words", ceea ce ma facea sa vreau sa il vad cu atat mai mult, dar a doua parere formata dupa primele treizeci de minute din film m-a facut sa nu mai cred ca e asa dragut, in schimb dupa acele treizeci de minute m-am prins si eu care e treaba si chiar am fost fascinata. 

Revin la o idee veche cum ca lumea ar fi mai frumoasa daca am spune cuvinte dragute si sincere, caci doar cu un singur cuvant totul se poate schimba. Cam asta ne si prezinta filmul, o lume construita pe baza cuvintelor, o lume dominata de cuvinte, o lume fermecata de cuvinte... 

Mi-a placut mult filmul, au fost uhm... trei povesti interesante , care se legau intre ele intr-un mod absolut coplesitor, dand rezulatul acesta fabulor, o poveste surprinzatoare si profunda. Cred ca daca as sta si as medita asupra mesajului pe care il transmite filmul as avea multe de discutat, a fost interesant si a fost si ciudat intr-un fel, realitatea poate sa ia multe forme, unele mai imprevizibile decat altele. 

Aceasta e descierea filmului dupa cinemagia.ro : 

"Primul roman publicat de Rory Jansen (Bradley Cooper) stârneşte o furtună de admiraţie aşa cum se întâmplă o dată într-o generaţie; lumea literară, dar şi imaginaţia publicului sunt luate cu asalt de acest debut: prietenii o recomandă fără să ezite, criticii literari sunt entuziasmaţi; peste tot se vorbeşte despre această carte, iar Rory devine un star al literaturii. Carismatic, talentat, inteligent, tânărul scriitor pare să le aibă pe toate: o viaţă frumoasă, o soţie care îl adoră, o lume întreagă aşernută la picioarele sale. Şi totul datorită cuvintelor pe care le-a aşternut pe hârtie. Dar cui aparţin aceste cuvinte? Şi, la urma urmei, cui aparţine această poveste?

Dar, exact când tânărul scriitor se bucura de culmile succesului, un misterios Bătrân (Jeremy Irons) îl găseşte pentru a-l confrunta cu revelaţia că, de fapt, el este adevăratul autor al romanului. Bătrânul îi povesteşte amintirile frumoase, dar tragice din propria lui tinereţe petrecută la Paris după sfârşitul celui de-al doilea război mondial, care au dus la crearea cărţii. Confruntat cu realitatea că altcineva a plătit preţul pentru adevărul şi viziunea poveştii, Rory rămâne tulburat de întrebări esenţiale privind creativitatea, ambiţia, dar şi alegerile morale pe care le-a făcut pentru a-şi hrăni aceste impulsuri.

Scrisă ca o poveste în poveste, însăşi viaţa lui Rory este o creaţie ficţională. În spatele tuturor acestora se află, însă, geniul literar din viaţa reală, Clay Hammond (Dennis Quaid). Sedus de o frumoasă absolventă (Olivia Wilde), ajunge să-i dezvăluie adevărul despre romanul său şi nu se poate abţine să nu scoată la iveală şi câteva indicii care fac legătura între povestea cărţii şi propriul său trecut secret." 

Cam asta e descrierea filmul in mare, dar doar daca o sa vedeti filmul o sa intelegeti exact ceea ce vrea sa exprime. Sincer, l-as mai revedea o data doar pentru a intelege mult mai bine realitatea personajelor. 

Mi se pare foarte adevarat ceea ce a zis actrita Zoe Saldana despre personajul Rory, cred ca exprima realitatea intr-un mod cat se poate de adevarat, dar crud : " nu caută faima, ci îşi doreşte mai degrabă să fie special. Nu e nici trist, nici dur, ci pur şi simplu foarte onest. În străfundurile sinelui său, tot ce-şi doreşte el e să fie special în vreun fel. Aceasta m-a atras spre acest film, realitatea crudă a cuiva care nu vrea decât să facă ceva cu adevărat însemnat şi o face, indiferent de mijloace. Căci, cât de lipsit de noroc să fii dacă Dumnezeu ţi-ar fi dăruit dragostea şi pasiunea pentru ceva, dacă nu ţi-ar fi dat şi talentul pentru acel ceva?”

M-a atras mult si finalul, desi eu sunt o fire destul de sentimentala, acest final mi-a placut destul de mult si nu m-am lasat afectata, a fost cat se poate de realist, mai ales ca fiecare poate interpreta ce vrea, dar cred eu ca este destul de evident. 

In final, am sa va las doua replici din film care mi-au atras atentia:

" Fiecare facem alegeri, e mai greu sa traim cu ele. " 

"Dar la un moment dat, trebuie sa alegi intre realitate si fictiune. Cele doua sunt foarte apropiate, dar nu se ating niciodata. Sunt doua lucruri foarte diferite "