Lots of happiness

Ei bine, da e spre sfarsitul primei zile de Craciun. Asadar, e cam tarziu pentru acest post, as zice, dar cu toate astea vreau sa il scriu . 

Prima zi de Craciun a fost frumoasa, o zi ca toate celalalte, dar draguta, chiar linistita, cu multi musafiri si cu multe vizite. Si in plus, oarecum, asta e spiritul Craciunului, nu? Sa se adune cat mai multa lume, sa razi, glumeste, sa te simti bine si sa primesti/daruiesti multe cadouri.

Anul asta eu chiar am primit multe cadouri cu ocazia Craciunului, si sincer? Sunt foarte buzuroasa de acest lucru. 

Asadar, in final, va urez un Craciun fericit tuturor( ce a mai ramas din el ) si un An nou, plin de idealuri, vise, putere si bine.

Cum nu o sa mai postez nimic, decat anul viitor, vreau sa va zic tuturor, celor care poate cititi acest blog, cat si celor care nu ^__^ (ma adresez unui public anonim, poate existent, sau nu, nu asta conteaza) ca va doresc tot binele din lume. Deoarece suntem oameni si fiecare dintre noi merita ceva bun, indiferent daca am gresit sau nu, mai grav, sau mai putin grav. 

Sarbatori fericite! Un an nou fericit si tot ce va doriti sa vi se indeplineasca ! 

Make a joruney

Am inceput sa scriu acest articol, doar fiindca e ultima luna din an si asta m-a facut sa fiu putin mai melancolica, poate...Dar nu numai de asta. E ciudat cum chiar in luna asta am reinceput sa vorbesc cu cateva persoane pe care chiar le credeam..."uitate" . Nu sunt chiar asa adepta faptului ca de Craciun - sau in preajma Craciunului- se intampla minuni. Am renuntat in a fi... Si totusi, uite-ma in luna decembrie vorbind cu persoane, reluand legaturi, pe care le credeam moarte. Si sincer, imi place ca am vorbit cu aceste persoane. E un sentiment satisfacator. Mai ales cand iti dai seama ca vechile prietenii, inca mai rezista si peste atata praf si pulbere. Uneori sunt chiar sigura ca acolo sus, chiar e cineva care ne dirijeaza, sau ne face curat pe drumul pe care mergem...

E iarna, frig si nu imi prea place. E o atmosfera frumoasa, dar frigul nu a fost niciodata pe placul meu. E ultima luna din an si asta ma face sa fiu putin intr-un fel trista, nu stiu de ce, poate fiindca nah..A mai trecut un an? Am citit postul pe care il scrisesem pe 30 decembrie 2011 unde spuneam ca am sa schimb multe. Nu imi dau prea mult seama acum daca am facut asta. Nu stiu daca m-am schimbat. Ar fi cam aiurea sa zic ca sunt alta. Sunt eu, dar cand am citit postul, mi-am dat seama ca sunt diferita de cea care a scris acel post si cea care scrie acest post. Da, timpul are o mare putere... 

Totusi sunt lucruri care s-au schimbat radical...Incepand de la liceu, la activitatea mea sociala si la prietenii mei. Pot spune ca s-au mai adaugat pe lista cateva noi persoane, ceea ce e bine...

As fi vrut sa scriu postul asta in ultima zi din an, dar cum nu sunt sigura daca voi reusi, avand in vedere ca nu voi fi in tara in acea zi, prefer sa il scriu acum, chiar daca poate, voi mai scrie si alte posturi pana la sfarsitul anului.

Cert este ca acum am mai multe lucruri care imi plac, fata de anul trecut...si asta este bine. Ma simt mai bine si asta e ceea ce conteaza. Nu mai sunt asa optimista si vesela, idealista cum eram...Dar chiar si asa. E ok. Ma simt ok... Vreau multe, ca intotdeauna, dar voi astepta, timpul nu o sa se scurga asa repede incat sa nu il vad... 

Si cum nu mai sunt multe zile pana la sarbatori, va doresc Sarbatori fericite si o iarna frumoasa!

"Castiga bani astazi pentru a-ti indeplini visele"

Ei bine, la saptesprezece ani nu prea am cine-stie-ce-job ar zice multi… Adevarul este ca nici nu am timp sa imi iau un job si sa respect programul si sa mai invat si pentru scoala. Iese clar din discutie. Insa eu chiar am un job. Sunt consultant Oriflame, la fel cum sunt si multi altii si altele. 

Poate ca pare un lucru, ei bine, banal sau… Neinteresant, dar sincer, nu e chiar asa. Ca si consultant am multe beneficii si ca sa nu priviti totul doar din afara, am sa va invit sa trageti putin cu ochiul  la acest articol si sa vedeti ce inseamna sa fii un consultant Oriflame care vrea sa isi dezvolte reteaua. 

In primul rand, un consultant normal se ocupa doar cu vanzarea de produse, sau cu cumpararea acestora, nu? Ai catalogul, il rasfoiesti, iti alegi produsele, il mai arati unei prietene, unor colege, rude, etc… Si faci o comanda pe care apoi o plasezi. 

In functie de comanda ta ai un discount (pentru cei care nu stiu, este profitul care iti revine tie). Discount-ul incepe de la o comanda de 50 lei. Evident, daca ai o comanda mai mica, o poti plasa asa, dar nu primesti nicio reducere. 

Reducerile se aplica de la 50 de lei in sus. La acest nivel – de consultant pur si simplu – sunt trei mari reduceri: 

•         Cea de 23 %, care se aplica intre: 50 lei si 249,99 de lei . Adica, daca ai comanda de 50 lei, tu platesti doar 38, 5 lei, restul de bani iti raman tie, iar daca ai de 100 de lei, platesti doar 77 lei si tot asa…
•         Cea de 30 %, care se aplica intre : 250 lei si 499, 99 lei. Adica, daca ai o comanda de 250 lei, tu platesti doar 175 lei, iar restul de 75 iti raman tie, iar daca ai de 300 de lei, platesti doar 210 lei, iar restul de bani iti raman si tot asa…
•          Cea de 40 % se aplica comenzilor mai mari de 500 lei. Adica, daca ai o comanda de 500 lei, platesti doar 300 lei, restul iti raman tie si asa se aplica si comenzilor mai mari…

Daca esti consultant nou venit in echipa, ai si un Program de bun venit. Daca faci timp de trei campanii, o comanda de 250 lei (unde beneficiezi de reducerea de 30% si castigi 75 lei) castigi si un cadou de o anumita valoare cu numai cinci lei. 

De exemplu, in momentul de fata Oriflame are acest program de bun venit: In Campania 17 (cea curenta si ultima din acest an) daca se plaseaza o comanda de 250 lei, se primeste in comanda viitoare un tus si un rimel cu doar 5 lei, valoarea lor initiala fiind total alta. Daca in Campania 1 se revine tot cu o comanda de 250 lei, se primeste cadou un parfum Chiffon cu doar 5 lei, adevarata lui valoare fiind cea de 75, iar daca in Campania 2 se revine tot cu o comanda de 250 lei, se castiga o geanta cu numai 5 lei, pretul ei adevarat fiind 150 lei. Nu vi se pare atractiv? Mie da!

Ei bine, eu am trecut de faza de consultant nou venit, am aproape un an si ceva in Oriflame, asa ca probabil ati crede ca eu nu mai primesc premii sau ceva… Dar nu e chiar asa…

Cum va ziceam, nu sunt un consultant pur si simplu, care se ocupa doar cu vanzarea de produse si castiga doar din acele discount-uri… Nu. Eu inscriu si alti oameni in Oriflame, facandu-mi propria retea, lucrand cu alti oameni si castigand impreuna.

De exemplu, daca eu inscriu doua persoane in Campania 17, cea curenta, care fac toti acei trei pasi din Programul de Bun Venit, castig si eu la randul meu o geanta cu numai 5 lei. Dar daca inscriu 4 persoane, castig 2 genti, iar daca inscriu 5 persoane, castig 2 genti plus un troller. Asa-i ca e convenabil? Plus ca, la Oriflame daca iti faci o echipa mare, castigati impreuna. Cum? Simplu. Fiecare persoana la plasarea unei comenzi, castiga niste puncte bonus. Ei bine, in functie de aceste bp–uri sunt anumite nivele care te fac sa urci pe Scara Succesului in Oriflame. 

Nivelele sunt urmatoarele:
3% – 200 BP
6% – 450 BP
9% – 900 BP
12% – 1800  BP
15% – 3000 BP
18% – 5000 BP
21% – 7500 BP

De exemplu, intr-o campanie ai o comanda de 150 de puncte, iar echipa ta (persoanele pe care le-ai inscris) au plasat comenzi care au 400 de puncte, ceea ce inseamna ca ai 550 de puncte bonus, deci te plasezi la nivelul de 9%, ceea ce inseamna ca pe langa discount-ul normal se aplica si acesta de 9%.

Si de ce spun ca in echipa se castiga mai mult? Deoarece daca cel care este in fruntea echipei, sa zic asa, ii ajuta si pe ceilalti sa ajunga ca el, fiecare are de castigat, astfel cu totii isi maresc echipa si castigurile. 

Sunt si anumite titluri la oriflamme, cea de consultant este doar pana la nivelul de 9%, cand ai atins pragul de 12 % esti Manager pana la nivelul de 21% cand ajungi Senior Manager. Iar daca atingi pragul de 21% de mai multe ori intr-un an, ajungi Director Oriflame! Unde bonusurile sunt mai mari decat ai astepta! Dar despre asta o sa vorbesc altadata…

Si sa stiti ca asta nu este tot. Pe langa aceste discount-uri si nivele, mai sunt si Programele de Loialitate, care se aplica tuturor. Daca dai comenzi de 350 lei timp de trei campanii, castigi automat un cadou. Eu am mai multe de la Oriflame, placa de par, bijuterii, parfumuri si multe altele. 

Plus ca vara beneficiezi de un program special unde si acolo primesti cadouri, si in plus (sunt multe plusuri in aceasta companie) beneficiezi si de multe flyere, unde reducerile sunt maxime!

Si ca in final sa va zic ce m-a determinat sa scriu acest post, este faptul ca am participat astazi la unul din multele cursuri organizate de Oriflame, care se numeste Beauty Academy, Modul 1: "Ingrijirea tenului" sustinut de Beauty Trainer & Make-up artist Ana Waszkiewicz. Am invatat multe si acum stiu ce sa folosesc pentru tenul meu care are si el ceva probleme.

Ideea este ca eu castig bani, cunosc multi oameni, ma distrez, merg la evenimente (baluri, petreceri) si particip la aceste cursuri (fara a plati nimic). 

Mi se pare un avantaj destul de mare si placut si sincer? De abia astept urmatorul modul si urmatorul si urmatorul din Beauty Academy, caci vreau sa invat sa machiez!!! 

Si ca sa termin odata (caci tot zic ca termin) ceea ce e cel mai important e faptul ca atunci cand devi client direct la Oriflame (adica atunci cand iti comanzi singura produsele la pret de catalog) sau consultant (atunci cand comanzi si arati si catalogul altor persoane) esti obligata doar sa platesti factura in termen de 18 zile, in rest nimic…Nu esti obligata sa dai comenzi in fiecare campanie, nu te streseaza nimeni... Muncesti cat vrei si castigi cat vrei.

Visul meu este sa devin cat mai repede Director. Vreau si eu o excursie mareeeeee! (Anul viitor, adica in 2013, directorii merg in Dubai, excursie oferita de Oriflame, asa ca anul viitor, as vrea si eu sa plec intr-o excurie orferita de Oriflame, se poate? Eu zic da… Si o sa muncesc pentru asta! O sa muncesc in timp ce ma distrez!)

“Castiga si ajuta-i si pe ceilalti sa castige” Asta este deviza Oriflame si dupa ea ar trebui sa se ia toti cei care vor sa intre in aceasta echipa si sa se dezvolte! 

Daca aveti ceva de spus in legatura cu asta sau intrebari sau orice, eu sunt gata sa va raspund!

Tristeti de sucub

Tristeti de sucub

Richelle Mead

Dupa mult timp in care am lenevit si nu am facut nimic, dar absolut nimic, m-am reapucat de citit. De curand am luat de la biblioteca o carte chiar draguta, sincer? Am luat-o mai mult dupa autoare, dupa cum stiti( sau poate nu ) , Richelle Mead este autoare bestsellerului Academia Vampirilor, despre care am scris anterior, iar Tristeti de sucub face parte din seria Georgina Kincaid. 

"Giorgina Kincaid este sucub – adica un demon sexy si plin de glamour, care seduce muritorii si le absoarbe energia. 

Desi aparent sa fii sucub pare ceva spectaculos, Georgina nu poate avea o viata amoroasa normala, caci asta ar insemna sa faca rau celor doi baieti muritori de care se simte atrasa, scriitorul Seth Mortensen si fermecatorul Roman. 

Dragostea trece insa pe locul secund atunci cand in lumea muritorilor din Seattle se iveste o amenintare: vampire si dracusori deopotriva sunt atacati, iar Giorgina, investigand de una singura, descopera existenta unor creature respinse atat de rai, cat si de iad, si care vor sa se razbune… “

Descrierea aceasta o gasim pe spatele cartii si sincer, este destul de “simpla”, nu are un “impact” foarte mare asupra cititorului, dar totusi il intriga putin. Totusi, cartea e mult mai interesanta si placuta.

Dupa cum, poate, v-ati dat seama seama din acea descriere micuta mentionata mai sus, subiectul se invarte in jurul Giorginei si a celor doi muritori…Sau poate nu. 

Mi-a placut mult felul Giorginei de a fi, exact cum spunea unul din personajele cartii : un sucub care nu vrea sa fie sucub, un sucub care vrea sa fie muritoare, un sucub care nu vrea sa faca rau, un sucub care vrea o viata normala. 

Poate subiectul a mai fost abordat, poate nu asa, poate in genul, dar totusi, felul lui Richelle Mead de a scrie e unic, ca sa spun asa. Subiectul mi-a placut enorm de mult, nu m-am simtit intr-o lume S. F ci intr-o lume normala. Au fost faze amuzante si faze in care chiar ma simteam Giorgina si eu admir mult asta la o carte, faptul ca te face sa te transpui in personaj e ceva… Ce nu oricine poate sa faca.

Scenele de sex au fost si ele piperate, ca sa zic asa, dar nu dezagradabile. Dintre Seth si Roman, sincer, mie imi place foarte mult Roman, cu toate …Chestiile pe care le face, le-a facut si probabil le va mai face.

Seth…E alta problema, avand in vedere ca nu m-am putut abtine si m-am informat putin cu ce va face, deja ma face sa il privesc altfel, totusi, inca nu imi dau cu parerea.

Eu raman inca la ideea ca Roman chiar e un tip tareeee si frumos pe deasupra, ce mai vrei ? Chiar daca actiunea cartii in care el era prezent, mai pe la sfarsit, ma facea sa plang, il intelegeam oarecum, dar o intelegeam si pe Giorgina. 

Un alt personaj care mi-a placut mult a fost ingerul, Carter. Desi la inceput ma enerva, sincer, putin. Oricum, cine mi-a placut la inceput si m-a enervat mult la sfarsit, a fost arhidemonul, Jerome. 

Dar au fost multe personaje care mi-au placut mult si destul de putine care m-au enervat, desi poate ar fi trebuit sa ma enerveze mai tare ( gen Roman, eu l-am cam adorat pe tip) . Hugh, dracusorul, cam enervant el in unele moment, dar uneori chiar amuzant si genul acela “ de gasca” sa zic asa. Ce m-a amuzat cel mai tare a fost faptul ca era chirurg ( o sa ma gandesc de doua ori inainte sa fac vreo operatie sau ceva ) si mi-a placut mult colegul de serviciu al Giorginei, Doug..Inca imi aduc aminte de descrierea aia a lui imbracat in pantalonii aia mulati rosii. Oh, da, asta da imagine sexi ! 

Asaaaa… Sincer, am auzit multe pareri despre aceste genuri de carti care se intind pe nu-stiu-cate volume - pana acum seria Giorgina Kincaid are doar sase volume, la noi aparute doar cinci ( din cate am aflat) – dar sincer mie imi plac, e chiar relaxant si palpitand sa citesti asa ceva, eu nu am probleme si ma bucur ca seria nu se termina asa curand, astfel pot sa o savurez pe deplin in liniste. 

Eu nu cred ca e vorba de ceva comercial cand vine vorba de o serie de nu-stiu-cate volume, poate in unele cazuri da, mai ales cand se exagereaza, dar de ce sa le bagam pe toate in aceeasi “ oala” ? In plus, seria Gioargina Kincaid chiar merita citita, din punctul meu de vedere. Se citeste repede si e placuta!

Acest limbaj amar

Acest limbaj amar 

 Elka Cloke

Îţi cunosc străzile, dulce oraş,

îţi cunosc demonii şi îngerii ce umblă în stoluri

şi stau cocoţaţi pe crengile tale ca păsările.

Te cunosc şi pe tine, râu, de parcă ai fi curs prin inima mea. 

Eu sunt fiica ta războinică.

Sunt litere făcute din trupul tau

cum e fântâna făcută din apă.

Sunt limbaje

cărora tu le esti matrice

şi pe care, când le vorbim,

                                                                    oraşul se clădeşte.

Delicii traditionale

In postul pe care il voi scrie astazi tin sa mentionez ca toate informatiile sunt preluate din cartea : Retete traditionale din China, Japonia, India si Thailanda. Nimic din ce voi scrie ( referitor la retete) nu imi apartine mie si este luat direct din cartea distribuita de biblioteca Adevarul.

Ce mi-a atras atentia inca din primele pagini este ca majoritatea retetelor pot fi usor adaptate pentru a reusi sa le preparam cu ingredientele noastre, romanesti.
Pentru astazi am ales o reteta din China, care presupune doar 30 de minute alocat preparerii si pregatrii acesteia, iar dificultatea e mic

Fidea de orez cu somon

Ingrediente pentru 4 persoane

Pentru fidea: 

350 g fidea de orez

200 g somon proaspat

15 g mazare proaspata

1 fir ceapa verde

4 linguri ulei de masline extravirgin

3 linguri sos de soia

50 g icre de somon

1 legatura de marar sare

Preparare: 

Pune fideaua de orez intrun vas cu apa clocotita, opreste focul si las-o 3-4 minute. 

1. Scoate-o si curge-o, raceste-o sub jet de apa si asaz-o intr-un castron.

2. Fierbe mazarea in apa clocotita cu sare pana cand se inmoaie, scurge-o si pune-o peste fidea. 

3. Taie somonul fasii si ceapa rondele subtiri. Caleste ceapa in ulei incins, adauga somonul, fideaua de orez si mazarea si caleste-le, la foc iute, cateva minute. 

4. Condimenteaza preparatul cu sos de soia, presara marar tocat si adauga icrele de somon. Amesteca usor toate ingredientele si serveste. 

Stiati ca... 

Icrele de somon nu sunt foare cunoscute in Europa, dar sunt foarte apreciate in tarile scandinave? Au culoarea portocalie , o aroma delicata si o consistenta elastica, fiind extrem de decorative.

Baiat rau + Fata cuminte = Chimie perfecta

CHIMIE PERFECTA, volumul 1 din seria omonima de Simone Elkeles

O iubire imposibilă, Romeo şi Julieta, West Side Story, băiat rău întâlneşte fată cuminte – Atenţie! seria Chimie perfectă decolează!

La Liceul Fairfield dintr-o suburbie a oraşului Chicago, toată lumea ştie că între elevii veniţi din sudul oraşului şi cei din nord există o reacţie cam sulfuroasă. Aşa încât atunci când Brittany Ellis, şefa majoretelor, şi Alex Fuentes, membru al unei bande de cartier, sunt obligaţi să fie parteneri de laborator la orele de chimie, consecinţele se anunţă explozive, iar descoperirile sunt surprinzătoare.

Reputaţia impecabilă a lui Brittany e doar o aparenţă, iar statutul de băiat rău al lui Alex ascunde de fapt dorinţa lui de a renunţa la loialitatea faţă de banda din care face parte. Şi, atunci când sunt împreună, viaţa parcă are sens.

Niciunul dintre cei doi adolescenţi nu este însă pregătit pentru cea mai surprinzătoare dintre toate reacţiile chimice – iubirea. Pot ei să spargă tiparele şi să înlăture prejudecăţile care ameninţă să-i ţină la distanţă?

O carte pentru băieţi răi şi fete cuminţi, pentru băieţi buni şi fete rele, o carte pentru băieţi şi fete, care a cucerit cititorii şi blogosfera!

                                                                                                                                   Sursa: ledabooks.ro

Am citit aceasta carte ieri si ce pot sa spun, mi-a lasat un zambet placut pe buze. Banuiesc ca pe toate fetele le atrage ideea asta de “ baiat rau” care sa fie bun doar cu ele, sau ceva in genul, dar desi la inceput aveam o parere despre cum ar decurge carte, ei bine, m-a luat prin surprindere. Intuitia mea nu se inseala de prea multe ori, dar si cand se inseala…Se inseala. Si totusi, ma bucur enorm ca aceasta carte nu a fost un cliseu obisnuit care sa ma faca sa adorm, ci din contra, a fost o poveste care m-a facut sa nu dorm o noapte intreaga revizualizand fiecare scena in parte.

Imi plac mult cartile care ma fac sa cred ca traiesc momentul, nu ca ma uit la un film sau ca ascult o poveste, ci ca fac direct parte din actiune, m-am simtit exact ca si cum eu as fi fost unul dintre persoanaje, uneori chiar amandoua caci autoarea prin stilul ei de a scrie ma transpunea exact in interiorul personajelor sale, iar eu traiam odata cu ele, respiram acelasi aer pe care ele il respirau, simteam ca eu fac parte din ele, sau ele fac parte din mine, sau mai exact ca suntem aceasi persoana. 

E adevarat, e inca o poveste de dragoste, una prin miile, dar chiar si asa, e speciala. Am ras, am plans, am fost frustrata, suparata, nervoasa, vesela… Si cred ca asta e ceea ce conteaza. Am vazut si chiar trait si simtit alte viiziuni si alte pareri si alte experiente, am calatorit in timp, in alta lume si totusi una asemanatoare, privita poate doar din alt unghi.

Chiar si celelelate personaje secundare mi-au atras atentia si ma bucur enorm de mult ca mai exista alte doua volume, evident, axate pe alte personaje, unele care chiar mi-au atras atentia. 

Nu vreau sa dau prea multe detalii, caci simt deja ca am dat destule, dar asa sunt eu… Cand traiesc o carte, trebuie sa o impartasesc.

Si inca rad la unele scene pe care mi le amintesc.

Foarte comic. Foarte serios. Foarte trist… Si nu in ultimul rand, realist. Tot ce se poate. 

Daca nu ati citit cartea si ceea ec am spus eu v-a trezit macar putin interesul, va recomand sa o cititi. Mai multe detalii legata despre serie o sa le gasiti pe site-ul editurii Leda, editura de care, sincer, incep sa ma indragostesc.

Paradise Kiss

Paradise Kiss este un anime a lui Ai Yazawa. Manga a fost publicata prima data in revista japoneza Zipper. Manga are cinci volume, iar anime-ul are doisprezece episoade si a fost difuzat in anul 2005.

Subiectul anime-ului este concentrate in jurul lui Yukari Hayasaka, alias” Caroline” , care este remarcata de un grup de tineri designeri, care o roaga sa le fie model in cadrul unui concurs de sfarsit de an la liceul acestora. Initial, Yukari refuza deoarece lumea ei si lumea lor este complet diferita, de la stilul de a se imbraca, de a fi si de a gandi. Desi la inceput ea se sperie de Arashi – punker-ul care o abordasea la inceput – pe final ajung sa se respecte reciproc, se imprieteneste cu iubita aceasta, Miwako, si cu Isabelle si evident si cu George, de care ramane puternic impresionata.

Numele de Caroline, i-a fost dat de Miwako, deoarece Yukari refuzase sa ii spuna numele, iar acesta este o legatura intre viata “ dubla” pe care urmeaza sa o traiasca. Pe o parte viata de eleva la un liceu prestigios in care trebuie sa invete si sa invete si pe de alta parte, viata modei care incepe sa o atraga din ce in ce mai mult.

Ce m-a atras cel mai mult la acest anime si de ce este unul dintre preferatele mele, deoarece este pur si simplu foarte realistic. Mi-a placut enorm si nu am cuvinte sa exprim ce am simtit de fiecare data cand am vazut animeul. Si nu doar subiectul este cel care m-a atras, nenumarate alte lucruri. 

Cum ar fi : 

Grafica care este foarte reusita si fata de alte animeuri, este foarte detaliata, se pot observa multe trasaturi ale fetei. Personajele sunt desenate perfect din fiecare unghi, fara a avea nicio imperfectiune, ceea ce da mai mult spre realitate. Ce mi-a placut mult si a fost chiar amuzant, au fost anumite scene, rare in care personajele erau desenate intr-un mod comic, fiind caricaturizate.

Mi-a placut mult si faptul ca hainele personajelor erau diferite, la fel si accesoriile, coafurile si incaltamintea. Avand in vedere ca Paradise Kiss era marca hainelor create de tinerii designeri si marca pe care Yukari urma sa o reprezinte.

Mi-au placut si fazele de la inceputul episoadelor cand sunt prezentate niste animalute ceva… fantastic, in timp ce Yukari vorbeste, exprimandu-si gandurile. Introducerea in anime fiind chiar interesanta.

Grafica este intr-adevar un punct forte al animeului, mai ales ca detaliile fiecarui personaj sunt evidentiate si aici il dau exemplu pe Arashi cu toate pierce-urile sale, chiar imi placeau mult acele de siguranta, erau super tari.

Personajele sunt iar un punct forte, deoarece sunt diferite, sunt adevarate si complexe. Au acel ceva profund ce te duce cu gandul la realitate, deciziile, gandurile, totul. Si aici pot sa ii dau exemplu chiar pe toti, incepand cu Yukari, Miwako, Tokumori, Arashi, George etc.

Povestea este credibila si are un sfarsit chiar realistic ce m-a facut chiar sa plang. Sincer, inca incerc sa ma gandesc daca ar fi avut alt sfarsit, oare mi-ar fi placut atat de mult? Oare m-ar mai fi atras atat de mult, chiar daca eu doream altceva, era inedit sa nu doresc altceva. Si apoi au mai fost anumite scene din poveste care m-au marcat, fluturele, inelul si cheia… Cel putin la faza cu cheia si cu apartamentul, cand George i-a lasat trecutul lui practice, am izbucnit in plans si ziceam intr-una: nu, nu… Si plangeam. Sincer, am fost profund emotionata.

Coloana sonora a fost alt punct foarte impresionabil. OP-ul fiind cantat de Tommy February6 , melodia numindu-se "Lonely in Gorgeous"( este una din melodiile mele preferate),  ED-ul se numeste "Do you want to" si e cantat de Franz Ferdinand. Melodiile s-au potrivit perfect animeului!

Ce m-a mai atras au fost si cateva scena din realitate, anumite peisaje, gen scoala, sau aglomeratia, sau sunetul de pe fundal in care oamenii erau ocupati si mergeau in toate partile.

Ce pot sa spun despre Paradise Kiss? E … nu stiu, e  frumos, e perfect realistic ! Nu pot sa spun ca nu au existat scene in care nu m-am enervate pe Yukari ca era asa dependent si indragostit de George, dar… Dragostea…

Dar chiar si asa, anime-ul merita vazut, este intr-adevar frumos si cei mai sensibil pot fi raniti usor.

Anime-ul este unul din preferatele mele si va ramane la loc sigur pe scara preferintelor mele!

You're my loveprize in viewfinder by Yamane Ayano

Ma gandeam chiar zilele trecute cum e posibil sa nu fi scris despre asa ceva. Eram pur si simplu socata, nu alta!

Este vorba de Viewfinder, dragostea mea cea mare, manga mea preferata, o parte din viata mea! Eram stupefiata ca nu am scris despre asa ceva.

Doamne, iubesc Viewfinder, si totusi nu am scris pe blog despre asta. Eram wtf? Din cauza unor prostii de speculatii nu am scris despre ceva ce ma pasioneaza asa mult, despre ceva ce iubesc asa mult? M-am considerat intr-un mod pe care nu vreau sa il spun.

Revenind la subiect, Viewfinder sau You’re my loveprize in viewfinder, cum este numele original, este o manga ( cuvântul japonez pentru benzi desenate) scrisa si ilustrata de Yamane Ayano .

Viewfinder il surprinde pe Takeba Akihito, un fotograf, intrand intr-o problema cu un puternic lider yakuza, Asami Ryuichi, care ulterior il rapeste si il supune la o noapte plina de durere si placere. De aici porneste totul, relatia dintre Takeba si Asami se complica, atunci cand Takeba este bagat in treburile mafiei fara a avea vreo vina anume.

Acesta e un micut rezumat, care sincer, nu are nici cea mai micuta parte a acestei superbe manga. Eu am citit-o cu sufletul la gura si nu numai o singura data.  O iubesc, ce pot sa spun mai mult, sunt pasionata . Mai ales ca in acest an Yamane Ayano continua seria cu alte volume si s-a facut chiar si un animix dupa manga.

Sincer, nu exista, pentru mine, manga mai buna, mai absoluta decat aceasta. Nu prea as putea sa spun ce m-a atras in special, poate povestea, poate grafica, sau poate chiar totul, nu am ceva anume care sa imi placa. Imi placea, de fapt, o ador si atat.

Cine nu a citit-o si ar fi interesat/a, sa nu stea pe ganduri… Chiar merita si o recomand.

Inainte de a va apuca vedeti daca sunteti compatibili cu genul acestei manga! 

Oriflame

Azi dimineata am facut un lucru ce a reusit sa imi aduca zambetul pe buze. Si, da, ma refer la Oriflame. Cred ca sunt consultant de aproape un an, mai am putin si fac un an… Dar nu stiam foarte mult cu ce se “ mananca” Oriflame-ul. Consideram ca e o alta firma de cosmetice ca oricare alta si ca nu poti sa faci cine stie ce bani din asta si mai ales, nu prea poti sa consideri asta o cine stie ce munca.

Ei bine, nu stiam, dar acum am aflat. Oriflame-ul a devenit hobby-ul meu, imi place sa lucrez la Oriflame, am descoperit ca pot sa fac multe si ca pot sa castig bine si mult si evident, ca pot sa imi fac cunostinte noi, oameni noi cu care pot sa impart si lucruri bune si urate. Gasesc ajutor si gasesc motiv pentru care sa zambesc.

Azi am reusit sa trec la primul pas de consultant ( de 3% ) . Nu e mult, dar e un pas, primul pas, care ma face sa zambesc stiind ca vor urma si ceilalti pasi, mici, dar siguri.

Ideea e ca nimeni nu ma poate da afara, muncesc cat vreau si unde vreau, ceea ce e avantajos. Pot sa aleg din a face vanzare doar cu catalogul, sau a dezvolta firma invitand altii sa se inscrie, pot sa merg la prezentari sa ma delectez si sa invat ceva nou, pot sa ii invit si pe altii si multe alte lucruri.

Plus ca sunt multe programe pentru consultanti prin care acestia sunt rasplatiti. Momentan in echipa nu am multi oameni, doar vreo trei, dar lucrez cu prietena mea, Iuliana, care m-a inscris pe mine si e foarte amuzant sa lucrezi impreuna.

Bine, nimeni nu a zis ca e usor, dar cel putin e distractiv.

Trebuie sa ii multumesc si sponsorului nostru, Crenguta, care este o femeie minunata si care ne impartaseste si noua pasiunea si iubirea ei pentru Oriflame.

Academia Vampirilor

Povesteam in postul meu anterior despre seria Academia Vampirilor, aseara am terminat si ultimul volum. Initial mergeam la biblioteca fiindca ma lasasem de citit si incepusem alta serie cum nu gaseam ultimul volum si dupa ce tocmai terminasem a doua carte din seria respectiva si ma duceam sa o duc, am descoperit pe raftul cu noutati cartea, vestita, cautata, dorita si minunatea carte Sacrificiu final.

Am citit cartea printre putinul timp pe care l-am avut in ultimul timp si asera in sfarsit il terminasem. Sincer, nu stiam cum sa reactionez. Finalul a fost realisit intr-un fel, adica a avut un happy-end pentru unele personaje, dar nu si pentru altele.

       Seria se invarte in jurul moroilor (a vampirilor " vii " mai exact) si a dhampirilor (gardienii ce ii protejeaza pe moroi), evident exista si strigoii (vampirii "morti" - ca sa fac o paralela, moroii aveau suflet, dar strigoii nu). In serie Rose si Lissa, sunt personajele pricipale. Printesa Vasillisa Dragomir este ultima din neamul regal Dragomir, parintii ei si fratele acesteia murind intr-un accident de masina si Rose se afla in acea masina, dar Lissa cu puterea ei (mai tarziu se afla ca e puterea spiritului - o sa intelegeti doar daca cititi cartea) o readuce din moarte fara sa isi dea seama, astfel Rose este atinsa de umbra (nume ce va purta si unul din volumele seriei) si va avea o legatura cu Lissa, legatura ce functioneaza doar intr-un singur sens. Cele doua fete sunt prietene de mici se pe parcursul cartii am admirat asta, mai ales loialitatea si dragostea pe care o avea Rose pentru Lissa, evident sentimentele sunt impartasite si invers.

       Pe parcursul celor sase carti din serie am admirat-o enorm de mult pe Rose si desi era temperamentala uneori mi-as fi dorit sa fie mai mult, de exemplu in penultimul volum as fi vrut sa se ratoiasca putin la Lissa, sau la Dimitri (un respectat gardian care i-a fost profesor, iar intre ei se creeaza o poveste de dragoste, uneori aceasta prand chiar imposibil, deoarece amandoi erau dhampir si trebuiau sa ii apere pe moroi) insa nu o facea, din dragostea sau nu stiu exact din ce motiv...

       Mi-a placut si Christian Ozera, iubitul Lissei, desi la inceput nu imi era foarte simpatic (poate fiindca nici lui Rose nu ii era), dar pe parcurs mi-a placut foarte mult si chiar l-am admirat mult.

       De Dimitri Belikov nu am ce sa spun decat ca practic ii impartaseam sentimentele lui Rose, si sincer chiar imi parea rau ca nu exista un Dimitri in realitate (dar intr-un fel e mai bine, nu stiu daca as fi suportat totul ca Rose sau as fi actionat ca ea).

       Un personaj ce mi-a placut, m-a enervat, m-a emotionat si intr-un final m-a dezgustat a fost Adrian. Desi stia ce fusese intre Rose si Dimitri, a vrut sa fie orb si pana la urma s-a ranit in mare parte singur, chiar daca si Rose a fost putin vinovata pe aici... Dar totusi, in ultimul volum pe la sfarsit am fost foarte dezamagita de el, desi intr-un fel il intelegeam, dar intr-un fel reactia lui fusese prea veninoasa.

       Despre Sacrificiul final nu prea am ce spune, decat ca am asteptat cu nerabdarea cartea si ma bucur ca am terminat-o astfel incheind seria Academia Vampirilor. S-a terminat frumos si nu pot sa nu zambesc si sa nu ma simt putin trista ca am terminat-o, dar e placut, seria mi-a placut si asta e tot ce conteaza. Ultimul volum a fost si el foarte interesant ca si celalalte si nu prea as stii ce mi-a placut cel mai mult, oricum cred ca totul ar fi raspunsul si ar rezuma exact ce simt .

       Stiu ca a aparut o alta serie cu cateva personaje din Academia Vampirilor, Sydney fiind primul personaj in serie din cat am inteles. Seria se numeste Bloodlines si o urmareste pe alchimista Sydney (cea care e ajutat-o pe Rose in mai multe cazuri) , pe noua printesa Dragomir, Jill... pe Adrian si pe Eddie (un prieten de-a lui Rose, care a invatat la academia Sf. Vladimir si a devenit gardian).

       Nu stiu ce sa zic despre noua serie, probabil ca e draguta, dar fara Rose de care m-am atasat nu stiu ce as putea zice, mi se pare putin fortata nota, adica imi doream si eu o noua serie, dar tot cu Rose, Dimitri, Lissa si Christian si ...poate si alte persoanje, poate si cei patru din seria Bloodlines, dar sa se faca o paralela, nu? Banuiesc ca vor fi si ceva informatii la "vechile " personaje, dar mult mai putine si asta nu ma incanta.

Totusi in cazul in care am sa citesc, am sa imi scriu parerea aici.

       Recomand cu drag seria Academia Vampirilor, consider ca e una din seriile cele mai elaborate din toate cele citite de mine cu vampiri. M-a impresionat mult si am gasit in carte orice as fi vrut sa caut: dragoste, loialitate, familie, prietenie, dusmanie, tradare, incredere, tristete, fericire...

       Asa ca, daca nu ati citit-o si sunteti dorinci, ce mai asteptati?

Soarece de biblioteca ( 1)

Daca se intreaba careva ce cauta acel ( 1) in titlul acestui post am sa explic imediat. Acest post va contine cam ce am citit eu, ca sa fac un fel de evidenta astfel sa nu uit cartile sau autorii. Evident, in momentul de fata nu imi amintesc tot ce am citit, de aceea vor mai exista postari asemanatoare.
Buuun, deci acum o mica listuta cu ce am citit si ce m-a impresionat.

1. La rascruce de vanturi - Emily Bronte; As reciti-o, cred, caci mi-a placut destul de mult. A fost draguta si complicata as putea zice. Mie imi plac oricum chestiile complicate. 
2. Alchimistul - Paulo Coelho; O carte buna cu adevarat. Am invatat ceva din ea si cred ca fiecare se va regasi in cateva fraze din aceasta carte. 
3. Seria Amurg, compusa din : Amurg, Luna noua, Eclipsa, Zori de Zi - Stephenie Meyer; Stiu ca filmele nu sunt agreate, nici cartile nu sunt ceva de speriat, dar sunt dragute. O lectura usoara si placuta. 
4. Azaleea Rosie - Anchee Min; Una dintre scriitoarele mele preferate. Intr-adevar, are carti cu subiect, ca sa zic asa. Un subiect concentrat si complex. O carte buna. 
5. Chipul fara masca - Sideny Sheldon; O carte veche, dar mi-a placut foarte mult, poate fiindca era psihologica, dar cu adevarat frumoasa. 
6. Fiica Afroditei - Philipp Vandenberg; Am citit-o prin clasa a saptea, parca. Dar inca tin minte detaliile, plus ca a fost intr-adevar palpitanta. 
7. Memoriile unei gheise - Arthur Golden; Ar fi trebuit sa incep cu aceasta carte, caci de la ea a inceput totul. Pot spune ca a fost prima carte citita de mine si "usa" spre literatura. 
8. Vai, ce-am uitat - Caprice Crane; Oh, da, face parte din colectia Cocktail daca nu ma insel. Sunt carti de " cafea" ( sau ceai, sau ...cocktail. LoL ) Simpatica. Ce pot sa zic, nu ma dau in vant, dar a fost chiar simpatica.
9. Jurnalul Perlei Orientului - Maureen Lindley; Aceasta carte e foarte piperata. Un subiect " fierbinte" ca sa zic asa, dar mie mi-a placut mult pe langa subiectul fierbinte, am vazut dincolo acestea si chiar m-a impresionat. 
10. Maitreyi - Mircea Eliade; Tot sunt de parere ca ea era cam ... prostuta. Oricum, nu se incadreaza in genul meu de carti. 
11. Morti pana la apus - Charlaine Harris; Ei bine, aveam si  inca am o slabiciune micuta pentru SF-uri. Cartile din Vampirii Sudului( parca) sunt destul de ok, dar dupa ce am vazut serialul..am zis: bheax! Oricum, cartile sunt chiar dragute. 
12. Floare - de - Zapada si evantaiul secret - See Lisa; Una dintre cartile mele de suflet, sa zic asa. Am fost foarte frumos impresionata si scriitoarea are un talent desavarsit. 
13. Academia vampirilor Vol I, II, III, VI si V - Richelle Mead . Sincer, e seria mea preferata de carti cu vampiri ca sa zic asa, desi nu e vorba chiar de vampiri in totalitate, vreau ultimul volum si nu dau de el si ma streseaza asta de jumatate de an... 
14. Contele de Monte - Cristo - Alrexandre Dumas; Aici vorbim de cartea mea preferata pe care as reciti-o de nenumarate ori. Am citit-o in patru volume si mi-a placut la nebunie . Intr-adevar sunt superbe cartile scrise de Dumas. De aceea e si scriitorul meu preferat. 
15. Albastru nemarginit, aproape transparent - Ryu Murakami; A fost prima carte citita de mine de acest gen. Oricum, sunt tentata sa citesc mai multe de Ryu Murakami. 
16. Vechiul oras imperial - Yasunari Kawabata; Fanii descrierilor il vor adora. Fanii ca mine... nu. 
17. Un pension de domnisoare - Charlotte Bronte; A fost super draguta. Chiar o recomand! 
18. Evermore - Alyson Noel; E un SF simpatic . 
19. Capcana lui Dante - Arnaud Delalande; Aceasta carte e si ea una din preferatele mele pe care as reciti-o non-stop daca s-ar putea. Cu adevarat spectaculoasa. E minunata, m-a impresionat profund.
20. Cele doua Diane - Alexandre Dumas; Cum spunea, Dumas e scriitorul meu preferat, iar aceasta carte se afla si ea printre cele mai bune citite de mine. Un subiect cu adevarat cutremurator si totusi, cred ca si in ziua de azi, se poate intampla asa ceva si in realitate. ( ma refer la ce se petrece in carte)
21. Ramses cel Blestemat - Anne Rice; Un alt SF care mi-a placut mult, oricum, se stie ca Anne Rice e " mama " SF-urilor. Oricum, are SF-uri frumoase. 
22. Ingerul pazitor - Julie Garwood; Cea mai recent citita carte a mea. Foarte draguta, un subiect atat de placut si misterios, iar misterul se dezleaga pana la sfarsit. Imi plac foarte mult cartile cuprinse de mister care te tin in suspans pana in ultima clipa. Evident, aceasta carte de dragoste si de aventura este impresionabila. Si... cine a zis ca femeile nu pot fi pirati?( intrebare de baraj)

_________________________

Momentan cam atatea carti imi amintesc, oricum mi-am mai amintit cateva, dar nu le stiu autorul, o sa il aflu, oh si mai imi amintesc si coperta la unele carti...So, cand imi voi aminti voi scrie.

O experienta de iarna

Aveam chef tocmai de la inceputul saptamanii sa scriu o micuta intamplare, dar lenea nu m-a lasat. Oricum, acum mi-am facut putin chef si mi-am reamintit... ce si cum. Inceputul marii " aventuri" a avut nucleul duminica seara pe messenger.

Vorbeam cu o buna colega care imi e si prietena si stabilisem sa iesim luni. Dupa lungi discutii despre muzica, versuri perverse si hohote de ras de la atatea bancuri despre femei si barbati, stabilisem sa iesim noi, marele viteze, luni la un suc, sau ceva cald. Tin sa mentionez ca la noi in oras zapada era de doi metri si ningea intr-un stil absolut ... superb. Da, ningea foarte tare, dar era frumos . In fine, stabilisem noi sa ne intalnim la unsprezece jumatate. Eu venisem cu ideea orei si tot eu intarziasem...Specific mie, cand vreau sa fac ceva, nu imi iese. 

In fine, trecand peste , m-am intalnit cu C, eram amandoua infofolite din cap pana in picioare, cu nasurile rosii si mainile inghetate. Eh, noi ca fetele nu aveam manusi. De fapt eu aveam, dar ma simt mai bine fara. Buun, am zis intai sa mergem prin oras, aveam eu niste treaba pe acolo, de cutreierat cateva magazine. Am mers noi pe acolo, am luat intai de la un magazin ceva si apoi am mers la o librarie. Ii zic doamnei de acolo ce caut si... evident, nu avea. Din cele aproximativ opt titluri de carti, ea nu avea niciuna. Am incercat sa nu fiu rea, chiar m-am abtinut si am dat vina pe zapada. Fiind iarna, poate nu le-a venit marfa sau mai stiu eu ce si cum...Doar e inca criza.
Renuntasem la ce vroiam eu de la librarie, imi luasem altceva. Dupa terminarea cumparaturilor, am decis sa mergem sa bem undeva ceva. Am ales un dragut restaurant de la mine din oras. Nu cred ca va fi o problema sa ii dau numele. Alesesem Romantic, avea si bar restaurantul si pizzerie si tot restul. Am mers noi acolo, colega mea o avea pe mama ei care lucra acolo. O cunoscusem pe doamna respectiva care mi s-a parut de treaba si foarte draguta. Ne-am asezat noi pe niste scaune foarte mari care m-au cam speriat putin... si acum urma sa comandam. Venise chelnerul - oh sa mentionez ca era elev la mine la liceu?, oricum, nu-l cunosteam - si ne da meniurile, dar vine si cu propunerea sa ne aduca doua ciocolate calde.  Am acceptat. Ciudat a fost ca nu ne intrebase: vreti neagra sau alba? , adica poate sunt eu ... prea fitoasa sau pretentioasa, in plus nici nu imi place cea alba, dar tine totusi de el sa intebe preferintele clientilor lor, nu? Poate exagerez.
Bun, intre timp un domn superb si minunat - sunt ironica- care se dovedea a fi barmanul, il confundasem intai cu patronul - si mai ingrozitor- dar imi explicase colega mea ce si cum, venise sa se bage in seama. Initial el se credea foarte amuzant, destept si cu ... putere. Ceea ce , chiar nu era. In fine, dupa niste comentarii de domn inteligent, a plecat . Imi lasase un gust amar. Tin sa mentionez ca de obicei cand nu cunosc pe cineva sunt destul de timida si nu ma iau in gura cu persoana respectiva, chiar daca nu imi place. Si nu neaparat sa ma iau in gura, dar macar sa ii zic ca ma deranjeaza prezenta lui, sau sa ii atrag atentia intr-un mod delicat si dragut ca nu imi place.

In fine, dupa ce ne-a facut ciocolatele calde, tot barmanul ni le adusese cu alta serie de comentarii inteligente si amuzante la care m-am strofocat sa zambesc fortat. Se cunostea ca ma prefac, dar el nu prea cred ca a observat. Aveam alta parere despre Romantic , chiar credeam ca are un personal eficient si dragut, nu unul care sa abordeze clientii asa si sa isi dea cu parerea in stanga si in dreapta. Asta chiar a fost dizgratios.
Sa nu zic ca mi se atrase atentia de ce nu mananc frisca din ciocolata calda. Poate, nu imi place, mai stii ?Oricum, aici m-am simtit mandra ca i-am inchis gura cu niste schimburi de replici cam impertinente . Trebuia sa tin cont de varsta? Da, trebuia, dar nu l-am jignit sau orice altceva. A fost chiar amuzant, caci respectivul m-a intrebat de ce nu mananc frisca, cand am de gand sa o mananc si a constat iar ca nu am mancat-o...In fine. Am plecat de acolo cat timp el nu mai era, ceea ce ma bucurase enorm, nu mai vroiam sa ascult alta serie de replici. Ceea ce m-a uimit, a fost faptul ca personalul, atat barmanul cat si chelnerul acela si inca o chelnerita isi cam dadeau cu parerea asupra clientilor, iar problema era ca ei puteau fi foarte usor auziti. Mda... exceptional. Suntem in Romania doar.
M-a dezamagit asa, adica mi-a lasat un gust amar, caci localul are o reputatie, dar nu inteleg pe ce baza are reputatia asta. Desi am mai fost de cateva ori pe acolo, la petreceri si  totul fusese ok. Poate doar nimerisem intr-o zi proasta...
Dupa ce am plecat, am hotarat sa o iau pe prietena mea pe o scurtatura , eu cunoscand mai bine zona, cica sa ajunga mai repede acasa, dar cam uitasem ca scurtaturile nu prea sunt dezapezite . Frumos. Ne-am luptat cu zapada, si am cam intrat pana la brau in ea. Macar radeam.
In mare , ziua de luni in compania colegei mele a fost ok, am ras mult, chiar daca nu m-am simtit tot timpul foarte bine, dar a fost amuzanta.
Data viitoare voi alege eu localul, unul pe care il cunosc si pe care il vizitez mai des. Bine, eu si tin cont destul de mult la felul in care personalul se comporta si serveste si alte lucruri de genul. Si in plus, ca sa ma simt bine intr-un loc nu trebuie mult, doar respect si chestii elementare, cum ar fi bunul simti si multe alte chestii de genul.
Cam atat despre ziua de luni...Urmeaza alte zile.