Cuvinte ce au valoare

Cu totii stim ca in ziua de astazi valoare cuvintelor e foarte slaba. E greu sa iti dai seama cand cineva zice cu adevarat ceva, sau doar te minte. E usor sa mintim, nu? Este. Uneori o facem inconstient, o mica minciuna, duce la alta, si noi de fapt nu vrem sa facem rau nimanui, nu vream asta si totusi ajungem sa ranim pe cineva. Oricum, rolul acestui post nu e legat de minciuni, ci doar de cuvinte. Cuvintele uneori spuse atat de fals, vrand sa para ceva cu adevarat important, vrand sa aiba valoare, devin atat de odioase. Nu vi s-a intamplat? Sa folositi cuvinte ce au defintia a ceva frumos, concret, dar atunci cand v-au iesit de pe buze au sunat fals, dizgratios. Un " te iubesc" aruncat in vant si o dezamagire atat de profunda pentru cel ce a sesizat asta.
Consider ca sunt o persoana care reuseste totusi sa descopere care sunt cu adevarat cuvintele ce sunt spuse din suflet, fiindca se simt, fiindca se observ. Cuvintele false trec obisnuit pe langa mine, sau tine, sau orcine le aude, de aceea eu pot spune ca vreau sa renunt la falsuri. Mie mi-a ajuns. Si de ce ? Pentru ca l-am citit pe el. Si ca o dovada ca mai exista si astazi oamenii care stiu ce inseamna cu adevart cuvintele importante am sa vad dau scrisoare urmatoare, scrisa de un mare scriitor, scrisa de Gabriel Garcia Marquez : 


"Daca pentru o clipa Dumnezeu ar uita ca sunt o marioneta din carpa si mi-ar darui o bucatica de viata, probabil ca n-as spune tot ceea ce gandesc, insa in mod categoric as gandi tot ceea ce zic. As da valoare lucrurilor, dar nu pentru ce valoreaza, ci pentru ceea ce semnifica. As dormi mai putin, dar as visa mai mult, intelegand ca pentru fiecare minut in care inchidem ochii, pierdem saizeci de secunde de lumina. As merge cand ceilati se opresc, m-as trezi cand ceilalti dorm. As asculta cand ceilalti vorbesc si cat m-as bucura de o inghetata cu ciocolata!

Daca Dumnezeu mi-ar face cadou o bucatica de viata, m-as imbraca foarte modest, m-as intinde la soare, lasand la vederea tuturor nu numai corpul, ci si sufletul meu. Doamne Dumnezeul meu daca as avea inima, as grava ura mea peste ghiata si as astepta pana soarele rasare. As picta cu un vis al lui Van Gogh despre stele un poem al lui Benedetti, si un cantec al lui Serrat ar fi serenada pe care i-as oferi-o lunii. As uda cu lacrimile mele trandafirii, pentru a simti durerea spinilor si sarutul incarnat al petalelor... Dumnezeul meu, daca as avea o bucatica de viata... N-as lasa sa treaca nici o zi fara sa le spun oamenilor pe care ii iubesc, ca ii iubesc. As convinge pe fiecare femeie sau barbat spunandu-le ca sunt favoritii mei si as trai indragostit de dragoste.

Oamenilor le-as demonstra cat se insala crezand ca nu se mai indragostesc cand imbatranesc, nestiind ca imbatranesc cand nu se mai indragostesc! Unui copil i-as da aripi, dar l-as lasa sa invete sa zboare singur. Pe batrani i-as invata ca moartea nu vine cu batranetea, ci cu uitarea. Atatea lucruri am invatat de la voi, oamenii... Am invatat ca toata lumea vrea sa traiasca pe varful muntelui, insa fara sa bage de seama ca adevarata fericire rezida in felul de a-l escalada. Am invatat ca atunci cand un nou nascut strange cu pumnul lui micut, pentru prima oara, degetul parintelui, l-a acaparat pentru intotdeauna.

Am invatat ca um om are dreptul sa se uite in jos la altul, doar atunci cand ar trebui sa-l ajute sa se ridice. Sunt atatea lucruri pe care am putut sa le invat de la voi, dar nu cred ca mi-ar servi, deoarece atunci cand o sa fiu bagat in interiorul acelei cutii, inseamna ca in mod neferecit mor.

 Spune intotdeauna ce simti si fa ceea ce gandesti. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea dormind, te-as imbratisa foarte strans si l-as ruga pe Dumnezeu sa fiu pazitorul sufletului tau. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand te voi vedea iesind pe usa, ti-as da o imbratisare, un sarut si te-as chema inapoi sa-ti dau mai multe. Daca as stii ca asta ar fi ultima oara cand voi auzi vocea ta, as inregistra fiecare dintre cuvintele tale pentru a le putea asculta o data si inca o data pana la infinit. Daca as stii ca acestea ar fi ultimele minute in care te-as vedea, as spune "te iubesc"si nu mi-as asuma, in mod prostesc, gandul ca deja stii.

Intotdeauna exista ziua de maine si viata ne da de fiecare data alta oportunitate pentru a face lucrurile bine, dar daca cumva gresesc si ziua de azi este tot ce ne ramane, mi-ar face placere sa-ti spun cat te iubesc, ca niciodata te voi uita.

Ziua de maine nu-i este asigurata nimanui, tanar sau batran. Azi poate sa fie ultima zi cand ii vezi pe cei pe care-i iubesti. De aceea, nu mai astepta, fa-o azi, intrucat daca ziua de maine nu va ajunge niciodata, in mod sigur vei regreta ziua cand nu ti-ai facut timp pentru un suras, o imbratisare, un sarut si ca ai fost prea ocupat ca sa le conferi o ultima dorinta. Sa-i mentii pe cei pe care-i iubesti aproape de tine, spune-le la ureche cat de multa nevoie ai de ei, iubeste-i si trateaza-i bine, ia-ti timp sa le spui "imi pare rau", "iarta-ma", "te rog" si toate cuvintele de dragoste pe care le stii.

 Nimeni nu-si va aduce aminte de tine pentru gandurile tale secrete. Cere-i Domnului taria si intelepciunea pentru a le exprima. Demostreaza-le prietenilor tai cat de importanti sunt pentru tine."

Eu nu cred ca dupa ce cineva a citit aceasta lucrare, nu a simtit ceva in el, un adevar , o emotie, un sentiment. Si ma intreb, cum ar fi lumea, daca buzele fiecarui om ar scoate doar asemenea cuvinte? Postul de astazi se refera la cuvinte: ele sunt important, sunt frumoase. Dar latura lor buna este intotdeauna injosita doar de cel ce le foloseste. Deci ceea ce vreau eu sa spun e ca propriile noastre cuvinte ne creeaza lumea. Cuvantul este un lucru important, poate cel mai important.  Eu cred asta, si vreau ca si voi sa credeti.